Articolul de fata are rolul de a va prezenta cu ce se ocupa un neurolog bun. Desigur ca domeniul este mult mai vast dar in acest articol vom trata o parte din problemele neurologice ce nu tin de latura chirurgicala.
Anxietatea sau frica ce interfereaza cu functionarea normala pot fi clasificate ca o tulburare de anxietate. Categoriile frecvent recunoscute includ fobii specifice, tulburare de anxietate generalizata, tulburare de anxietate sociala, tulburare de panica, agorafobie, tulburare obsesiv-compulsiva si tulburare de stres post-traumatic.
Cu ce se ocupa un neurolog bun?
Alte procese afective (emotie / dispozitie) pot deveni, de asemenea, dezordonate. Tulburarea de dispozitie care implica tristete neobisnuit de intensa si sustinuta, melancolie sau disperare este cunoscuta sub numele de depresie majora (cunoscuta si sub numele de depresie unipolara sau clinica). Depresia mai usoara, dar inca prelungita, poate fi diagnosticata ca o distimie. Tulburarea bipolara (cunoscuta si sub numele de depresie maniacala) implica stari anormale, cunoscute sub numele de manie sau hipomanie, alternand cu starea de spirit normala sau depresiva. Masura in care fenomenele precum starea de spirit unipolara si bipolara reprezinta categorii distincte de tulburare, sau se amesteca si se imbina pe o dimensiune sau spectru de stare de spirit, este supusa unei dezbateri stiintifice.
Modelele de credinta, folosirea limbajului si perceptia realitatii pot deveni dezordonate (de exemplu, iluzii, tulburari de gandire, halucinatii). Tulburarile psihotice din acest domeniu includ schizofrenia si tulburarea deliranta. Tulburarea schizoafectiva este o categorie utilizata pentru persoanele care prezinta aspecte atat ale schizofreniei, cat si ale tulburarilor afective. Schizotipia este o categorie utilizata pentru persoanele care prezinta unele dintre caracteristicile asociate cu schizofrenia, dar fara a indeplini criteriile de doveditoare.
Personalitatea - caracteristicile fundamentale ale unei persoane care influenteaza gandurile si comportamentele in functie de situatii si timp - poate fi considerata dezordonata daca este considerata a fi anormal de rigida si maladaptiva. Desi tratate separat de unii, schemele categorice utilizate in mod obisnuit le includ ca tulburari psihice, desi pe o "axa II" separata in cazul DSM-IV. Sunt enumerate numeroase tulburari de personalitate, inclusiv cele clasificate uneori drept "excentrice", cum ar fi tulburarile de personalitate paranoide, schizoide si schizotipale, tipuri care au fost descrise ca "dramatice" sau "emotionale", cum ar fi tulburarile de personalitate antisociala, depresiva, histrionica sau narcisista. Si cele clasificate uneori ca fiind legate de frica, cum ar fi tulburarile anxioase-evitante, dependente sau obsesiv-compulsive ale personalitatii. Tulburarile de personalitate, in general, se definesc ca fiind emergente in copilarie sau cel putin in adolescenta sau maturitate precoce. Daca o incapacitate a individului de a se adapta suficient circumstantelor vietii incepe in termen de trei luni de la un anumit eveniment sau situatie si se termina in termen de sase luni dupa ce stresul se opreste sau este eliminat, acesta poate fi clasificata ca o tulburare de acomodare. Exista un consens in curs de dezvoltare care spune ca asa-numitele "tulburari de personalitate", ca trasaturile de personalitate in general, incorporeaza, de fapt, un amestec de comportamente disfunctionale acute care se pot rezolva in perioade scurte si trasaturi temperamentale maladaptive care sunt mai durabile.