In acest articol va prezentam cateva lucruri cu care se ocupa un psihoterapeut si de altfel, cu care psihoterapeutii s-au ocupat inca din cele mai vechi timpuri.
Ce facea in trecut in psihoterapeut
Psihologia personalitatii este preocupata de modelele persistente de comportament, gandire si emotie - denumite in mod obisnuit personalitate - la indivizi. Teoriile de personalitate variaza intre diferitele stiinte si orientari psihologice. Acestea au presupuneri diferite despre astfel de aspecte, cum ar fi rolul inconstientului si importanta experientei din copilarie. Potrivit lui Freud, personalitatea se bazeaza pe interactiunile dinamice ale id-ului, ego-ului si super-ego-ului. Traditionarii teoreticieni, in schimb, incearca sa analizeze personalitatea in termenii unui numar discret de trasaturi cheie prin metoda statistica a analizei factorilor. Numarul trasaturilor propuse a variat foarte mult. Un model timpuriu, propus de Hans Eysenck, a sugerat ca exista trei trasaturi care cuprind personalitatea umana: extraversiunea - introversia, neuroticismul si psihotismul. Raymond Cattell a propus o teorie a 16 factori de personalitate. Modelele dimensionale de personalitate primesc un sprijin sporit, iar o versiune a evaluarii dimensionale va fi inclusa in viitorul secol al psihoterapiei.
Abordarea neadecvata a evaluarii sistematice a diferitelor tipuri de personalitate, cu fisa cu date personale Woodworth, s-a dezvoltat in timpul Primului Razboi Mondial, un exemplu timpuriu al tehnicii moderne. Indicatorul de tip Myers-Briggs a cautat sa evalueze oamenii in functie de teoriile de personalitate ale lui Carl Jung. Respingerea rezistentei de comportament la introspectie a condus la dezvoltarea unui volum puternic de interese profesionale si a unui inventar de personalitate multifazica din Minnesota, teste care impun mai multe intrebari empirice si se concentreaza mai putin pe psihodinamica respondentului.
Minte inconstienta
Studiul mintii inconstiente, o parte din psihic in afara constiintei individului, care totusi a influentat gandurile si comportamentul, a fost un semn distinctiv al psihologiei timpurii. Intr-unul din primele experimente psihologice efectuate in Statele Unite, C. S. Peirce si Joseph Jastrow au descoperit in 1884 ca subiectii puteau alege cea mai grea sarcina dintre doua sarcini grele, chiar daca nu erau constienti de diferenta. Freud a popularizat acest concept, cu termeni precum alunecarea freudiana care intra in cultura populara, pentru ca insemna o intruziune necenzurata a gandirii inconstiente in discursul si actiunea omului. Textul sau din 1901, Psihopatologia vietii cotidiene, catalogheaza sute de evenimente cotidiene pe care Freud le explica prin influenta inconstienta. Pierre Janet a avansat ideea unei minti subconstiente, care ar putea contine elemente mentale autonome indisponibile pentru examinarea subiectului.
In ciuda comportamentului, mintea inconstienta si-a mentinut importanta in psihologie. Psihologii cognitivi au folosit un model de "filtru" de atentie, conform caruia prelucrarea multor informatii are loc sub pragul constiintei si numai anumite procese, limitate de natura si de cantitate simultana, isi fac drumul prin filtru. Cercetarile diverse au aratat ca pregatirea subconstienta a anumitor idei poate influenta in mod ascuns gandurile si comportamentul. Un obstacol semnificativ in aceasta cercetare demonstreaza ca mintea constienta a unui subiect nu a inteles un anumit stimul, din cauza lipsei de fiabilitate a auto-raportarii. Din acest motiv, unii psihologi prefera sa distinga memoria implicita si explicita. In cadrul unei alte abordari, se poate descrie, de asemenea, un stimulent subliminal ca atingand un prag obiectiv, dar nu subiectiv.
Modelul de automatizare, care a devenit larg raspandit dupa expunerea lui John Bargh si a altora in anii 1980, descrie procese sofisticate de realizare a obiectivelor care pot fi selectate si efectuate pe o durata extinsa fara constientizare. Unele date experimentale sugereaza ca creierul incepe sa ia in considerare realizarea de actiuni inainte ca mintea sa devina constienta de ele. Aceasta influenta a fortelor inconstiente asupra alegerilor oamenilor are in mod firesc o vointa libera asupra intrebarilor filosofice.